jump to navigation

Cat mai dureaza nebunia cu salariile – mica analiza personala iulie 10, 2008

Posted by cferseta in diverse, locuri de munca.
Tags: , , , , , , ,
13 comments

Ieri m-a intrebat Viorel Spinu cat va mai dura nebunia cu salariile in Romania. Raspunsul meu e mai jos:

Acum 5 ani de zile era in voga expresia: „Nu-ti convine? Mai sunt 10 la usa care deabea asteapta jobul tau”. Acum situatia este diametral opusa, candidatii sunt in pozitie de forta la negocieri si cer sume exorbitante pentru cea ce stiu sa faca. Partea interesanta este ca multi le si primesc.

Pe de alta parte, angajatorii sunt disperati. Multi se plang ca in ritmul asta vor da faliment. (o solutie este sa creasca agresiv productivitatea muncii angajatilor existenti, dar asta e o alta discutie… )

Eu anticipez ca situatia actuala pe piata salariilor va mai dura 2-3 ani maxim, pe un trend de crestere din ce in ce mai calm. Dupa care o sa vina un soc major, care va rearanja toata piata. De ce zic asta:

In ultimii ani de „crestere economica”, optimismul a crescut foarte mult. Totodata, o sursa principala de crestere a acestei „cresteri economice” a fost sistemul de credite. Brusc, romanii care nu erau deloc datori, au inceput sa isi ipotecheze viitorul. Puterea lor de cumparare pe termen scurt a crescut brusc de la 100 la 1000, prin simplu motiv ca au putut brusc sa cheltuiasca mai mult.

Creditele de consum, cu un DAE urias au invadat Romania. Toti romanii care traiau de azi pe maine s-au napustit sa isi ia microunde, aspiratoare si frigidere in conditii avantajoase, aplicand principiu carpe diem.

Pe langa cei care luau credite de consum, au fost si cei care au inceput sa isi vanda terenurile si casele. Doar o alta modalitate de „ipotecare a viitorului”. Cand un taran si-a vandut parcela cu 200,000 eur, parcela care genera 100 de eur pe an din agricultura de subzistenta, evident ca TOTI banii aceia au luat drumul consumului. Si consumul inseamna import. Iti iei BMW, haine de firma, lant de aur, ochelari de soare de 100 de eur. Si deficitul de cont curent si inflatia cresc.

Asadar piata a fost inundata cu bani. Orice afacere care avea reprezentare locala a castigat imens. De fapt era la fel de simplu ca stransul banilor de pe masa.

Au venit companii straine. Unele sub forma de investitori, altele sub forma de „culegatori”. Fiind bani pe piata, trebuia ca cineva sa ii ia. Automat au crescut numarul de joburi, pentru ca trebuia cineva care sa stranga banii si sa ii bage in visteria companiilor. Candidatii (cei ramasi in tara), fiind mai putini si cererea de angajati fiind mare, si-au permis sa ceara mult. Companiile si-au permis sa dea mai mult, pentru ca alternativa ar fi insemnat pierdere de oportunitate de neacceptat.

O alta sursa de bani sunt investitiile de bani de la UE/FMI/USAID… Dar mare parte din acele fonduri se reintorc la companii din Vest: vezi cazul Bechtel. Din ce ramane se cheltuie pe materiale, multe din import si doar o mica parte pentru salariile a catorva mii de oameni.

Deja ‘happy momments’ au inceput sa apuna. BNR-ul face incercari disperate sa stopeze aceasta conducta de bani falsi catre economie, catre consum. Si bine face. Pentru ca noi, ca romani, suntem foarte prosti (financiar vorbind) si nu avem nici un pic de bun simt de planificare financiara. Daca „avem cu ce”, de ce sa nu cheltuim? Lasa, ca vedem noi pe urma… Noi sa fim sanatosi. Aaaaaah.

Deci vor fi mai putini bani din credite… Bun.

O alta sursa de bani pentru Romania, care genera situatia de optimism erau bani capsunarilor. 6 miliarde eur. Partea interesanta ca acestia se vor imputina, deoarece capsunarii isi iau familiile cu totul in strainatate. Pe de alta parte, Spania a intrat in recesiune la constructii, si multi romani se vor vedea nevoiti sa se intoarca in tara.

Referitor la exporturile noastre. Sunt foarte mici. In afara de Dacii, noi nu prea mai avem o sursa majora de export cu valoare adaugata mare. Si multe din companiile care lucreaza in export sunt cu capital strain. Asta inseamna ca banii excendentari sunt imediat trimisi catre firma mama din strainatate, in loc sa fie folositi aici, pentru generare de mijloace de productie.

Dar nici companiile romanesti nu sunt mai breze. Patronii romani, cand reusesc sa scoata primii bani, prima achizitie reprezinta o masina de lux, in loc sa reinvesteasca in companie, sa o faca mai productiva.

Consumam MULT mai mult decat producem. Si este doar o chestiune de timp pana cand lucrul asta ne va bufni in fata. Este total nesustenabil sa se traim asa, pe picior mare la nesfarsit. Exista si modele matematice in sprijinul acestei idei. Stiti de la Discovery progresia inmultirii bacteriilor intr-un mediu cu nutrienti? e progresie geometrica, pana cand tot mediul se umple cu indivizi si se termina resursele. Dupa care majoritatea populatiei moare intr-un ritm rapid.

Apropo de crestere economica. Pe Q1 guvernul a raporat o crestere economica de 6%, in conditiile in care parca doar slovenia e mai bine pozitionata ca noi. Toate celelalte tari au avut o crestere mai mica sau zero. De ce oare? Suntem noi mai performanti? Motoarele economiei „duduie” mai tare decat la celelalte tari din UE? Datorita cheltuielor si investitiilor (inclusiv in infrastructura) cu caracter electoral, care nu s-au facut ani de zile si s-au facut acum, cu ocazia localelor. In Q2, trendul a continuat. Totul artificial si nesustenabil.

Pe langa problemele structurale pe care le avem noi ca natie, mai intervin si problemele globale. Costul resurselor creste. Cresterea nevoii de energie este fantastica, iar costurile cresc. Daca barilul de petrol ajunge la 200+ usd, economia mondiala se indreapta spre blocaj. Si viata, asa cum o stim noi, cu sistemele noastre de valori, se va schimba destul de radical.

De aceea cred ca la un moment dat optimismul va fi schimbat pe pesimism si atunci o noua criza ca rearanja lucrurile. Balata trebuie echilibrata: ori in timp, ori prin corectii bruste. Cand acest lucru se va intampla, angajatorii vor trebui sa isi revizuiasca standardele de eficienta, si nu de eficacitate. Si atunci salariile vor fi corelate mult mai mult cu productivitatea muncii decat pana acum.

Economia are caracter ciclic. Nimic nu creste nonstop, intotdeauna vin perioade de restriste. Si din cand in cand vin crize care reaseaza sistemul.