jump to navigation

Slow food / Slow Europe Decembrie 12, 2008

Posted by cferseta in diverse.
Tags: ,
trackback

Coman mi-a trimis un mail foarte fain. Cu copy-paste aici.

„In curand se implinesc 18 ani de cand am inceput sa
lucrez la Volvo, o intreprindere suedeza. A lucra cu ei este ceva foarte
interesant. Orice proiect aici ia 2 ani pentru a se concretiza, oricat
de ingenioasa sau simpla ar fi ideea. Este o regula.
Procesele de globalizare cauzeaza in noi (brazilieni,
argentinieni,columbieni, peruani, venezuelieni, mexicani, australieni,
asiatici, etc…) o anxietate generalizata in cautarea de rezultate
imediate.
In consecinta, stilul nostru rapid nu se incadreaza deloc
cu termenele de scadenta intarziate ale suedezilor. Suedezii dezbat, si
iar dezbat,organizeaza „n” sedinte, efectueaza evaluari, etc…, SI
LUCREAZA …  dupa o schema mult mai incetinita. Ceea ce este uimitor,
este ca acest stil tot timpul da rezultate, in timpul lor (al
suedezilor), astfel ca punand impreuna maturitatea necesitatii cu
tehnologia potrivita, nu prea inregistreaza pierderi.
Pe scurt:
1) Suedia este de marimea unui singur stat din
Mexic;
2) Nu are decat 2 milioane de locuitori;
3) Cel mai mare oras, Stockolm, abia daca are 500 de
mii de locuitori, asa ca o mica localitate din Mexic;
4)  Mari intreprinderi cu capital suedez: Volvo,
Scania, Ericsson,Electrolux, ABB, Nobel Biocare, etc.
Nimic rau in asta, nu-i asa? Pentru a avea o idee de
importanta lor, ajunge sa mentionez ca Volvo face  motoarelepropulsoare
ale navetelor de la NASA.
Poate se inseala suedezii, dar ei sunt cei care-mi
dau mie salariul. Trebuie sa mentionez ca nu cunosc un alt popor care sa
aiba o cultura colectiva ca a suedezilor. Va voi povesti o scurta
istorie doar ca sa va faceti o idee: Prima data cand m-am dus inSuedia
in 1990, unul dintre colegii mei suedezi ma aducea la serviciu in
fiecare dimineata cu masina lui. Era in septembrie, era frig si fulguia.
Ajungeam foarte repede la intreprindere si el parca masina tot timpul
foarte departe de intrare. In fiecare dimineata vin in jur de 2 mii de
angajati cu masina la serviciu. In prima zi nu am facut nici un
comentariu, nici in a doua sau in a treia, dar in una din zilele ce au
urmat, cu un pic mai multa incredere, l-am intrebat pe colegul meu:
– Aveti locuri de parcare fixe aici? Am vazut ca
parcarea este complet goala cand ajungem si totusi tu parchezi la
coada…
Iar el mi-a raspuns pur si simplu:
– Nu, dar cum noi ajungem foarte devreme, avem tot
timpul sa mergem pana la intrare, dar cei care ajung mai tarziu au mai
multa nevoie sa gaseasca locuri mai aproape de intrare, nu crezi?
Imaginati-va ce fata am facut. Si acest lucru a fost
suficient ca sa-mi schimb in profunzime mentalitatea.
Mai nou, in Europa exista un curent denumit „Slow
Food”. Asociatia internationala a alimentatiei cu rabdare (Slow
FoodInternational Association), al carei simbol este melcul, isi are
centrul in Italia. Ceea ce predica aceasta miscare „slow food” este ca
oamenii trebuie sa manance si sa bea lent, pentru a savura mancarea, chiar si inghetata
pentru a se bucure de procesul de prepare al mancarii, impreuna cu
familia, cu prietenii, fara graba si de calitate. Ideea este de a se
contrapune spiritului  Fast Food si a tot ceea ce reprezinta el ca stil
de viata. Surpriza este ca aceasta miscare de Slow Food serveste ca baza
pentru o miscare mult mai ampla numita Slow Europe , dupa cum descrie
revista Business Week in ultimele sale editii europene.Totul a pornit de
la punerea in discutie a grabei si nebuniei generate de globalizare, de
dorinta de a avea in cantitate mare (nivelul vietii), opus la a avea
calitate, calitate de viata, sau calitate umana.
Conform revistei Business Week, muncitorii
francezi, chiar daca lucreaza mai putin (35 de ore pe saptamana), sunt
mai productivi decat colegii lor americani sau britanici. Si germanii,
care in multe intreprinderi au implantat saptamana de 28,8 ore de munca,
au vazut productivitatea crescand cu un laudabil 20%. Aceasta atitiudine
, numita „slow attitude”, atrage atentia pana si americanilor,
discipolii lucrului rapid si imediat. Pe de alta parte, aceasta
atitudine fara graba nu inseamna sa se faca mai putin, nici sa se obtina
calitate si productivitate mai mici, ci mai multa perfectiune, atentie
la detalii si mai putin stres. Acest lucru inseamna o intoarcere la
valorile familiei, ale prietenilor, ale timpului liber, ale bunei
comoditati, ale vietii in micile comunitati. O intoarcere la AICI,
prezent si concret, opus lui MONDIAL, indefinit si anonim, inseamna a
relua valorile esentiale ale fiintei umane, micile placeri ale
cotidianului, ale vietii simple si ale  convietuirii, ale religiei si
credintei.
INSEAMNA UN MEDIU DE LUCRU MAI PUTIN COERCITIV, MAI
VESEL, MAI RIDICAT SI TOTUSI MAI PRODUCTIV, MEDIU IN CARE TOTI OAMENII
FAC CU PLACERE CEEA CE STIU EI MAI BINE SA FACA.
E recomandabil sa ne gandim mai in amanunt la toate
acestea. E posibil ca vechile proverbe: „Cu rabdarea trece marea” si
„Graba strica treaba”, sa merite din nou atentia noastra in aceste
timpuri
de nebunie. Nu ar fi bine ca intreprinderile din comunitatea,
orasul, statul sau tara noastra sa inceapa a dezvolta programe serioase
de calitate fara graba, chiar pentru a mari productivitatea si calitatea
produselor si serviciilor,fara a pierde calitatea umana?
In filmul „Parfum de femeie” exista o scena de
neuitat in care orbul (interpretat de Al Pacino) invita o fata la dans
si ea ii raspunde:
– Nu pot,  logodnicul meu va sosi in curand. La
care orbul ii raspunde:
– Stii, viata se traieste intr-o clipa, si o ia la
un  tango.
Cel mai bun moment al acestui film este aceasta scena de 2 sau
3  minute.
Multi traiesc alergand dupa timp si il ajung doar
cand mor, fie de un infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca
goneau prea tare pentru a ajunge la timp.Altii sunt prea nerabdatori sa
traiasca in viitor, ca uita sa traiasca in prezent, care este unicul
timp care exista cu adevarat.
Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici
mai mult, nici mai putin de 24 de ore pe zi. Diferenta sta in utilizarea
acestor ore de catre fiecare dintre noi. Trebuie sa invatam sa profitam
de fiecare moment pentru ca, dupa cum zice John Lennon: „Viata este ceea
ce se intampla in timp ce planificam viitorul”.
Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest
mesaj pana la sfarsit. Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate ca sa
nu piarda timpul. Atat de valoros in aceasta lume globalizata.”

Comentarii»

1. tavy - Decembrie 13, 2008

Frumos spus. Viata e prea frumoasa ca sa o savurezi pe viteza.

2. ciops - Decembrie 13, 2008

Un punct de vedere pe care nu l-am vazut pana acum. Multumesc🙂.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: