jump to navigation

Sindromul bodyguardului Octombrie 4, 2008

Posted by cferseta in diverse.
Tags: , , , ,
trackback

De fapt al agentului de paza, denumit generic bodyguard.

Sa zicem ca intr-o zi faci o pauza din iuresul in care esti sa mananci la un restaurant. Pe geam vezi bodyguarzii localului, care printre altele se ocupa si de parcare. Si vezi ca intre perioadele rare de activitate („Aici sefu’. Mai dai, mai dai, mai e loc destul….. Stop, e bine asa”) sunt lungi perioade de … relaxare. Tu stai si iti mananci ciorba din farfurie, si bodyguardul se tot relazeaza. Se uite in gol. Isi schimba greutate de pe un picior pe altul. Ofteaza. Isi mai verifica telefonul mobil. Se mai uita in stanga in dreapta. Mai aprinde o tigara. Si tot asa.

Parca in vad pe omul asta ajuns acasa. „Ce obosit sunt!” „Iar maine merg la scarbici”, „greu cu seful asta ca nu imi mai mareste si mie salariul”, „grea e viata”, „nu avem destui bani”, etc.

Nu am nimic impotriva lor. Trebuie sa existe si oameni care sa faca jobul asta. Nu toti pot si trebuie sa fie manageri, patroni, chirurgi pe creier.

Dar ma gandesc: cate oportunitati pierdute! Daca toti oamenii care freaca menta la munca, se uita in gol si sunt experti in Solitaire s-ar gandi la ceva util, ar avea o sansa enorma sa evolueze, si sa aiba mai mult. Nu sa fie frustrati si atat. Dar bodyguardul nostru zi de zi, luna de luna, an de an, se duce si isi muta greutate de pe un picior pe altul. O viata atat de previzibila. O scurta privire la un astfel de om si poti spune cu un grad destul de mare de certitudine cum va arata viata lui pana in ultimul moment.

Ce pacat ca noi oamenii nu ne folosim creierul la intreaga capacitate. Pacat ca nu reusim toti sa transformam frustrarile in motivatii si in rezultate. Pacat ca nu suntem determinati sa ne depasim conditia si sa iesim din zona de confort, sa ne fortam sa tragem de noi sa obtinem ceva mai mult de la viata (daca tot suntem frustrati).

Ma gandesc daca toata populatia tarii si-ar pune creierul la lucru, si sa gaseasca o solutie cum sa genereze o plusvaloare mai mare decat cea curenta (fiecare pentru el), cum ar arata rata de crestere economica.

Bodyguardul/agentul de paza se regaseste in fiecare din noi, intr-o masura mai mare sau mai mica. Numai ca e suficient sa il vezi pe el, exponantul taiatului de frunza la caini, astfel incat sa iti dai seama de potentialul tau nefolosit. Mie cel putin, imi foloseste.

Comentarii»

1. Andrei - Octombrie 5, 2008

Asta e viata, mereu a fost asa, mereu o sa fie asa.

„You see, in life, lots of people know what to do, but few people actually do what they know. Knowing is not enough! You must take action.” — Anthony Robbins


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: